Apneea (sforaitiul) este oprirea voluntara sau involuntara a respiratiei. Aceasta se poate produce in circumstante foarte variate, de la traumatisme, aspiratii de corpi straini, pana la apneea din cadrul stopului cardiorespirator, ce necesita masuri speciale de tratament.
Sindromul apneei in somn (SAS), aceasta entitate patologica este definita ca fiind oprirea repetata a respiratiei in somn (peste 10 opriri intr-o ora de somn), asociata cu sforait sonor si somnolenta marcata in timpul zilei. Practic, boala poate afecta pana la 9% din populatia adulta. Oprirea respiratiilor normale in timpul somnului are ca urmare o proasta aprovizionare cu oxigen a tuturor organelor, putand duce, in timp, la afectari importante ale functiilor acestora. Studiile efectuate pe pacienti cu SAS netratat anterior au aratat o crestere a incidentei cazurilor de hipertensiune arteriala, infarct de miocard si accidente vasculare cerebrale.

Pe de alta parte, alterarea calitatii somnului duce la somnolenta in timpul zilei. Aceasta, la randul ei, are numeroase urmari cum ar fi: scaderea capacitatii de concentrare la volan, pana la adormitul la volan (ceea ce produce accidente de circulatie), scaderea capacitatii de concentrare la locul de munca cu alterarea calitatii muncii depuse de pacient. Nu orice persoana care sforaie noaptea sufera de SAS. in general, motivul prezentarii la medic este oboseala exagerata din timpul zilei. Un rol important il are partenerul (partenera) de somn, care poate da relatii despre numarul si durata pauzelor de respiratie din cursul noptii.
Exista o serie de conditii care pot predispune un individ la aparitia SAS: boala are tendinta la "agregare" familiala si consumul de alcool predispune la dezvoltarea acestei suferinte. in general pacientii sunt supraponderali, ei asociaza tulburari endocrine sau metabolice importante. Tot un element de diagnostic clinic este si nicturia (necesitatea de a merge des la toaleta pe timpul noptii), un alt motiv pentru alterarea calitatii somnului, o alta explicatie posibila pentru somnolenta exagerata din timpul zilei.

Examenul pacientilor care poate evidentia obezitatea, valorile crescute ale tensiunii arteriale, examenul ORL, care pune in evidenta modificarile din sfera cavumului (val palatin, lueta, amigdale, faringe), este absolut necesar pentru un diagnostic corect al SAS.
Exista mai multe remedii terapeutice, in functie de cat de avansata este afectarea organica determinata de SAS. Multi pacienti vin tarziu la medic, atunci cand boala este deja visceralizata (au aparut modificari in organ).
Prin scaderea in greutate, evitarea consumului de alcool, a fumatului, precum si prin simple masuri medicamentoase de scadere a presiunii din caile respiratorii, se poate ameliora calitatea vietii bolnavului.

Alte remedii terapeutice sunt mai complexe, necesita interventii chirurgicale (cel mai adesea excizia cu laser a unei parti din valul palatin) sau utilizarea unor dispozitive speciale in timpul noptii, care asigura permeabilitatea cailor respiratorii prin mentinerea unei anumite presiuni a aerului la nivelul lor.

Tratamente naturiste

Se pot face inhalatii cu ceai de musetel, muguri de pin, pentru a usura respiratia. Camera se aeriseste bine, nu trebuie sa fie supraincalzita dar nici prea rece. Iarna se recomanda asezarea unui vas cu apa pe sursa de caldura pentru a se umezi aerul. inainte de culcare se bea un pahar cu lapte, eventual indulcit cu miere, caldut, sau ceai de tei, musetel.

Se va evita mancarea grea seara, mai ales inainte de culcare. Este recomandat ca masa de seara sa fie luata cu cel putin 2-3 ore inainte de culcare.