Durerile de cap si migrenele
Se poate sustine cu date si fapte afirmatia
ca nu exista om care sa nu fi avut - cel putin o data in viata - dureri
de cap cauzate de oboseala, extenuare, stress ori febra, rezolvate cu
antinevralgice sau cu medicamente linistitoare (tranchilizante).
Un procentaj
ridicat din populatia globului sufera groaznic din pricina acestor
dureri.
Durerile de cap
(cefalalgii, cefalee) impreuna cu migrenele reprezinta cauzele cele mai
numeroase pentru care oamenii cer sprijin medical, deoarece aceste
suferinte pot fi ameliorate numai printr-un tratament bine
individualizat, bazat pe un diagnostic precis.
Daca suferiti de
dureri de cap, inainte de a va trata singuri, mergeti la medic.
Este decizia cea
mai inteleapta pe care o puteti lua.
Manifestarea si
cauzele durerilor de cap (cefalalgii)
Durerile de cap
sunt reflectarea unor tulburari sau leziuni din interiorul creierului
ori din afara lui. In majoritatea cazurilor, suferinta nu este produsa
de o singura cauza; ea poate aparea fie ca boala individualizata (cum
este migrena), fie ca manifestare secundara a unei alte maladii.
Se poate spune
ca nici un alt simptom al altei boli nu imbraca asa de multe feluri de
manifestare ca durerea de cap. Iata cateva exemple tipice:
Y
Cefalalgiile acute sunt durerile de cap ce au de la inceput intensitate
maxima, dureaza cateva ore, neavand caracter periodic.
Din aceasta
categorie face parte durerea de cap prin contractie musculara, care se
resimte in zona occipitala (la ceafa) si poate fi cauzata de menstruatie,
menopauza sau stress.
La cei cu rinita
vasomotorie durerea este localizata difuz, la frunte. In tumorile
cerebrale suferinta are caracter continuu, cu exacerbari mai ales
dimineata.
In
hipertensiunea arteriala este prezenta o cefalalgie raspandita in tot
capul, difuza, profunda, mai violenta catre dimineata, trezind bolnavul
din somn. (Se amelioreaza la alimentatie si la reluarea activitatii
zilnice.)
Durerea poate fi
precipitata din cauza efortului fizic intens, de crize emotionale sau de
ridicari bruste ale tensiunii arteriale.
Hemoragiile
cerebrale pot fi precedate sau urmate de dureri intense de cap,
localizate cu predilectie la ceafa, deseori asociindu-se cu varsaturi,
alterari ale starii de constienta, ajungand uneori pana la coma.
Traumatismele
cranio-cerebrale produc cefalee, de obicei progresiva si de intensitate
proportionala cu gravitatea lezarii creierului.
Durerile de cap
cu caracter continuu, progresiv, care atunci cand devin intense sunt
insotite de greturi si varsaturi, sunt produse de tumori, infectii - cu
sau fara febra - si tromboflebite.
Migrenele
Migrenele au
particularitati ce le deosebesc de celelalte forme de dureri de cap, si
anume: apar periodic, aproape intotdeauna cuprind doar o jumatate a
capului, fiind asociate cu fenomene oculare si vegetative.
Migrenele au si
caracter ereditar, facandu-si aparitia pana la varsta de 15-18 ani, rar
pana la 25 de ani.
Migrenele fac
parte din grupul durerilor de cap cauzate de tulburari ale dinamicii
vaselor de sange.
Y
Migrena clasica are trei stadii distinct reprezentate. In primul stadiu,
cel care precede durerea de cap, poate exista o stare de oboseala,
nervozitate, pierderea poftei de mancare, tulburari de vedere, ameteli,
furnicaturi, amorteli.
Toate aceste
semne alcatuiesc ceea ce se cheama "aura" migrenei, care se repeta la
fiecare criza.
Urmeaza stadiul
doi, dominat de o durere intensa, localizata la frunte sau in jurul
orbitelor, dar de o singura parte, ce are caracter pulsatil, se
accentueaza mult la miscarea capului, la zgomot, lumina puternica,
mirosuri, stranut sau tuse. In aceasta faza dureroasa pot coexista
varsaturi precedate de greturi, accelerarea tranzitului intestinal,
lacrimare intensa, edem la pleoape de partea opusa durerii capului,
paloarea sau congestionarea unei jumatati a fetei, transpiratii reci.
Tot in aceasta
faza pot surveni si perturbari psihice de tip depresiv ori anxios,
uneori de tip exuberant maniacal, chiar delirant.
Ametelile
intense, scaderea sau exagerarea auzului, perturbarile perceptiei
vizuale, ale gustului, mirosului - toate acestea pot surveni in stadiul
dureros al migrenei clasice.
In ultimul
stadiu al crizei mai persista dureri moderate la frunte si orbite,
alaturi de o stare de oboseala si somnolenta extinsa pe durata a cateva
zile.
Y
In migrenele in care durerea nu este simptomul dominant, cele trei
stadii de desfasurare ale crizei nu sunt bine delimitate, iar durerea nu
domina aspectul clinic al suferintei.
In acest grup se
includ:
- Migrena
numita comuna - cea mai frecventa migrena, care apare mai ales la
sfarsitul de saptamana, rolul stressului socio-familial fiind
semnificativ in declansarea crizei.
- Migrena
ofltalmoplegica este aceea in care se produc paralizii ale nervilor din
muschii oculari. In aceasta migrena, durerea este localizata in jurul
unei orbite, debuteaza brusc, fiind insotita de greturi, varsaturi
puternice si tulburari oculare de aceeasi parte a capului.
- Migrena
vertiginoasa are caracteristice dominanta perturbarilor neurologice,
ameteli intense, oboseala, apatie, furnicaturi, intepaturi - toate
acestea cu caracter paroxistic, pulsatil, survenind cu periodicitate.
- Migrena
infantila debuteaza la inceputul copilariei, caracterul ereditar fiind
obligatoriu. (Mamele au si ele migrene, in proportie de circa 75%.)
Ele apar la
copilul de un anumit tip: foarte inteligent, ambitios, vesnic nerelaxat,
izolat, preocupat numai de scoala ("stress scolar").
Frecventa
crizelor este legata de unii factori precipitanti: multe ore petrecute
in fata televizorului, raceli frecvente (guturaiuri, gripe), indigestii,
alergii.
Toate aceste
situatii agravante ar trebui bine cunoscute de catre parintii acestor
copii.
Migrena
abdominala are caracteristice prezenta dominanta a durerilor abdominale,
a scaunelor diareice, a varsaturilor (uneori cu sange) - toate aparand
paroxistic si periodic, etichetate adesea ca "nervi la stomac" (la
vezica biliara, colon, dar fara leziuni care sa justifice aceste
fenomene digestive).
Tratamentul
durerilor de cap
Bolnavii care
acuza o durere de cap sunt sfatuiti ca, inainte de a incepe sa-si aplice
singuri tratamente, sa apeleze la medic pentru a li se stabili un
diagnostic cat mai exact (tipul durerii - cefalalgie, cefalee sau
migrena).
De ce aceasta
recomandare?
Pentru ca toate
simptomele de durere pot fi boli de sine statatoare sau pot fi
manifestarea unei alte boli, de a carei existenta este foarte bine sa
stiti cat mai din timp.
Evitarea
consultarii medicale duce, mai devreme sau mai tarziu, la o grea
infrangere in lupta pentru restabilirea sanatatii.
Tratamentul de
baza urmareste prevenirea marilor crize, atenuarea si rarirea lor,
folosind masuri de inlaturare a factorilor favorizanti.
Mijloacele si
metodele preventive urmaresc cresterea potentialului de adaptare la
conditiile vietii, reechilibrarea functiei glandelor endocrine (tiroida,
ovare), reglarea functiei digestive (colecist, ficat, pancreas).
Alerta se
manifesta in momentele schimbarii fronturilor atmosferice, la modificari
bruste de temperatura sau de presiune atmosferica.
Clientii
durerilor de cap repetate trebuie sa evite oboseala fizica si
intelectuala (suferinta este mult mai frecventa la persoane cu caracter
inflexibil, cu manifestari de timiditate in copilarie, de irascibilitate
si de ambitie la maturitate).
Se recomanda, de
asemenea, evitarea frigului sau a caldurii excesive, factori ce pot
perturba activitatea vasomotorie.
Regimul
alimentar.
- Se vor evita
alimentele ce pot constitui un sensibilizator alergic (concentrate de
zeama de carne, ciocolata, branzeturi fermentate, bere, vin rosu). - Se
recomanda consumul de vegetale, fructe, cereale, tarate, pentru
asigurarea tranzitului intestinal si evitarea constipatiei (in special
la femei, in perioadele ce preced menstrele sau pe durata
acestora).Aceste masuri privesc si copiii, dat fiind ca primele crize
ale migrenei clasice apar inainte de 15 ani, alteori chiar in primii ani
de viata (cazul migrenei infantile).Se va renunta la alcool, tutun si
cafea, mai ales in cazul crizelor rezistente la tratamentele de orice
fel.Tratamentul crizei. - Durerea de cap fiind acerba, este inevitabila
tendinta de a se utiliza medicamente analgezice in scop de
alinare.Foarte important de retinut:
1.
administrarea sa se faca in stadiul incipient al declansarii crizei;
2. sa va puneti
intrebarea cum stati cu stomacul si intestinele, deoarece multe
medicamente analgezice produc lezarea acestor organe (hemoragii,
perforatii).
Cele mai
cunoscute sunt aspirina, algocalminul, piafenul, codeina s.a., sau
combinatii de cate doua-trei (de exemplu paracetamol + codeina).
Mare atentie la
tratamentul copiilor si al femeilor gravide (nu uitati exemplul
nefericit al malformatiilor datorate thalidomidei sau sindromul Reiter,
aparut la copiii tratati cu aspirina).
Derivatii de
ergotamina (preparatul Ergotoxin s.a.) ce pot fi administrati pe cale
orala, sublinguala, rectala, injectabila sau prin inhalatii, pot aduce
calmarea crizelor, dar uneori produc greturi, varsaturi, invinetirea
extremitatilor si chiar gangrena.
Fac recomandarea
ca in situatia repetarii crizelor, antinevralgicele sa fie luate cateva
zile la ore fixe, dimineata si seara, deci inainte de aparitia durerilor,
eficacitatea lor fiind superioara.
Alte medicamente:
vitamina E, vitamina B12 injectabila, preparate continand magneziu si
potasiu (panangin, aspacardin, magnum B6).
